DISTRIBUIȚI
stavri

Da, cazul băiețelului de un an și zece luni dispărut ieri de pe strada Lupeni este, de fapt, răpire. Femeia care l-a luat, prietenă cu mama copilului, este acuzată de săvârșirea infracțiunii de privare de libertate iar Codul penal zice că ”se consideră lipsire de libertate şi răpirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa ori de a se apăra”, pedeapsa fiind de la 3 la 10 ani în cazul în care este vorba de un minor. Aceasta este din punct de vedere legal descrierea pe scurt a acestui caz.

Cum era firesc, am cerut un punct de vedere Poliției dar și o confirmare a informației. În paralel, că știu bine cu ce fel de instituție sunt obligat să lucrez, am făcut o documentare cu verificări încrucișate. Confirmarea cazului am primit-o de la mai mulți taximetriști care au anunțat prin stațiile emisie-recepție dispariția și semnalmentele copilului la solicitarea unor polițiști care au gândit exact cum trebuie: să implice societatea pentru a rezolva cazul.
A urmat potopul de presiuni venite din partea Inspectoratului Județean de Poliție pentru a nu publica acest caz sau măcar amânarea publicării poate între timp polițiștii găseau copilul și astfel Poliția scăpa de o așa zisă pată pe obrazul instituției. Șefii Poliției apără imaginea instituției în detrimentul polițiștilor care muncesc la astfel de cazuri, niciodată nominalizați la finalizarea cazurilor. De fiecare dată șefii își iau laudele sau instituția.
Nimic mai fals… Nimeni nu poate blama instituția Poliției sau polițiștii pentru acest caz. Fata care a plecat cu copilul era prietenă cu mama, era o persoană de încredere, care mai stătuse cu acest copil. Nimeni nu putea anticipa această mișcare și, ca atare, nu se putea arunca vina pe instituțiile statului.
Dar mentalitatea milițienească nu poate fi schimbată indiferent de câte schimbări au loc în sistem.
Până la urmă Stop Infractori a publicat cazul, colegii de la Observatorul Prahovean au sărit imediat în ajutor iar Poliția, neavând încotro a recunoscut oficial cazul ba chiar a ”scăpat” și fotografii cu copilul și fata care îl însoțea jurnaliștilor, pentru ca societatea să se poată implica în rezolvarea acestui caz.
Acum, la ora la care scriu aceste rânduri, copilul a fost găsit în Slobozia, locul de unde provine fata care a luat copilul. Surse din Poliție spun că informația a venit de la oamenii care aflaseră de acest caz din presă. Una peste alta, e bine că s-a găsit copilul, indiferent de cât de pătrate sunt capetele celor care au decis ca informația dispariției copilului să nu fie destinată publicității.

La fel s-a întâmplat și în 2011 când am publicat, tot fără a ceda presiunilor milițienești, cazul pedofilului Frumuzache, nemernicul care violase o fetiță și avea și două tentative la activ, mușamalizate (în sensul că erau ascunse jurnaliștilor)exemplar de Poliția Prahova. Și atunci Poliția a tăcut, considerând că nu este necesar ca populația să știe că un pedofil se află în libertate pe străzile orașului Ploiești.
Până la urmă acesta a fost prins, procurorul de caz menționând în rechizitoriu că mediatizarea cazului a dus la prinderea infractorului, informațiile care au dus la capturarea pedofilului venind de la două persoane care aflaseră despre caz din mass-media.
Și atunci, ca și astăzi, m-am ales cu ”urări de bine” din partea unor milițieni, nemulțumiți că s-a aflat despre acest caz. Mai mult, în timp ce eu și colegii mei puneam mână de la mână să strângem niște bani pentru a oferi recompense celor care ajută la prinderea pedofilului și lucram pe schimburi 24 de ore verificând mailurile și numerele de telefon puse la dispoziția cititorilor care ar fi putut ajuta la rezolvarea cazului, milițienii încercau să îmi coacă un dosar penal, pentru că prin publicarea acestui caz îl favorizez pe Frumuzache. După ce au râs procurorii de ideile milițienilor lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Șefii Poliției de atunci, mi-au mulțumit că am contribuit intens la capturarea pedofilului.

Case closed! Milițienii au luat-o, iar, peste bot!
Acum, că a fost găsit copilul, șefii Poliției pot răsufla liniștiți. Chestorul Viorel Dosaru și adjunctul, comisar șef Ionel Trandafirescu, se pot ocupa liniștiți de cumpărarea porcului de Crăciun iar celălalt adjunct, Adrian Rădulescu își poate vedea în continuare de combinațiile lui asezonate cu comportamentul deviant aplicat subalternilor.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here